Vis urât- când plâng, ochii nu dorm

ochiul cel mic nu știe să privească ura, n-o are/ zid este obrazul unde/ se vor izbi toate palmele grele,/să-l apere pe el, cel care, își caută drumul dincolo de smoala surdă,/adusă în casă/ de omul castrat/-rupt de câinii vremurilor a învățat doar să muște,/și-i dezlegat-/ ochiul cel mic,  cu lacrima-i caldă,/o noapte întreagă,/obrazul rănit, l-a mângâiat/ 

ochiul cel mic 
nu știe să privească ura, 
n-o are. 
zid este obrazul unde 
se vor izbi toate palmele grele, 
să-l apere pe el, 
cel care, 
își caută drumul, 
dincolo de smoala surdă
adusă în casă 
de omul castrat
-rupt de câinii vremurilor 
a învățat 
doar să muște, 
și-i dezlegat.

ochiul cel mic, 
cu lacrima-i caldă,
o noapte întreagă,
obrazul rănit, 
l-a mângâiat.