loialitate

se împiedică lumina de umărul tău și pare că se sperie și adoarme visându-se sărut

am talent de hoțoman și-i fur locul, o mut

e de ajuns doar să tresari, umărul se dezbracă și de mine, paznic nedormit, și de lumina ce-am împins-o mai la vale, pe braț

se rătăcește o adiere prin părul tău, labirint în tărâmul aromelor lăsate mărturie de zeii nu știu cui, și mimează o luptă cu sinele-i mătăsos, dar eu știu să port la mine trucurile toate și mi-e de ajuns o mângâiere de-alint, o găsesc și-i dau drumul, pe vânt.

mă strecor, uneori, în spațiul dintre respirațiile tale, cât să șterg urmele vreunui vis, intrus în liniștea-ți adormită și ea

se împiedică lumina de umărul tău 
și pare că se sperie, 
adoarme 
visându-se sărut

am talent de hoțoman 
îi fur locul, 
o mut

e de ajuns doar să tresari, 
umărul se dezbracă 
de mine, paznic nedormit, 
și de lumina ce-am împins-o 
mai la vale, pe braț

se rătăcește o adiere prin părul tău, 
labirint în tărâmul aromelor 
lăsate mărturie de zeii nu știu cui. 
mimează o luptă cu sinele-i mătăsos, 
dar eu știu să port la mine 
trucurile toate, 
îmi este de ajuns o mângâiere de-alint, 
o găsesc și-i dau drumul, pe vânt.

mă strecor, uneori, 
în spațiul dintre respirațiile tale, 
cât să șterg urmele vreunui vis, 
intrus în liniștea-ți 
adormită și ea