pisicile, au ele pofta aia de joacă, fără să le pese că fluturii n-au nouă schimburi de aripi și au privirea mijită, ca a ta și-i adâncă până în hipnozele care prefac aripile în scrum
d’aia stau cuminte în brațele tale, ocrotitoare precum o placentă, la fel ca fluturii ce-au să vină, în cocon, ca să-mi crească o nouă pereche de aripi
îmbrățișarea ta repartizată-n doze
îmi este antidot a ochilor hipnoze
mă învelesc în tine, fluture-n cocon
metamorfoza veșniciei-n somn
e locu-n care aș dormi o viață, două
un rând de aripi, de aș avea vreo nouă
aș da. prizonier mă țină
ochii tăi, în a lor lumină
spre toamnă, când aripile-s scrum
ne-om lua de mână, alăturea pe drum
spre un apus uitat pe-o plajă roză
pregătiți de-o altă
metamorfoză
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu