fiecărui strop să-i simt gustul
și următorului să-i dau curaj să vină
atunci când ploaia se unește în mine
curat trupul să-mi fie
așa cum de noroaie mi-l spală
dacă nu ne-am fi îndepărtat atât de mult
de cuibul dintâi
pe mulți ne-ar fi limpezit
dar a opta zi n-a mai fost să fie și-am rămas
murdari să ne odihnim la capătul lumii
fiecare strop să ia de pe mine alt strop
doar unul să rămână din mine
cu mine
pentru atunci când voi fi secat
să mai pot izvorî
de unde ne este obârșia s-a șters cărarea
ori poate doar rătăcirea ne-a buimăcit
de-ar fi o clipire mai lungă
fiecare somn
am avea răgaz aflării vreme să-i dăm
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu