regenerare

tresari

ca după o lungă hibernare

în care

prin toate visele 

ai făcut legământ

că vei trăi viața la maxim

să mă trezești...
trezește-te!

tresari...

gândul de-a fi 

s-a furișat

precum un nor 

cu ploaia lui de vară

rămâne în urmă 

o cenușă roșie 

purtată-n șiroaie

 

deodată nu mai este 

timpul 

această eterna culoare

ai crezut 

că-n orice lumină 

este și viață

dar un fulger te-a contrazis

cu a sa moarte îngropată

adânc 

în pământul adormit

pe dâra de fum se înalță

se izbesc aripi

îngerii nu-s