ziduri sub oase

în fiecare oraș este un oraș vechi și un altul nou 

ăla vechi se subțiază până devine cartierul vechi apoi 

pe la periferie moloz 

până când crește un corcoduș pe acolo 

și ai impresia că e lumea în cea de-a opta zi

dar e doar un loc de stat la umbră pentru un vertebrat 

care încă mai are toate coastele

printre clădirile noi sunt păstrate câteva clădiri vechi 

chiar și unele ziduri dărâmate

și dacă-s mai multe zicem că acolo-i centru vechi 

chiar dacă centrul s-a mutat într-o altă parte a globului 

e ca în jocul ăla cu bețele 

în care încerci să iei cu tine marginile 

ca să ai ce aduna la urmă 

în mijloc nu te arunci 

ca să nu dai rândul 

complicat mai este să fii 

oraș peste un alt oraș peste un alt oraș

până când devii zonă de interes pentru arheologi 

și te caută ăia prin măruntaie 

ca să vadă pe unde își doseau strămoșii averile 

că de nu le-au dosit 

le-au găsit căutătorii 

încă de pe vremea ruinelor

nimic nu s-a schimbat 

au pus 

în urmă cu mii de ani 

oasele peste ziduri casele peste oase

iar acum săpăm să facem poze 

așa și peste alte mii de ani 

ne vor scoate la iveală unii care 

ori ne vor considera zei 

ori proștii pământului 

că după noi nu se știe 

și bine e că nu se știe 

altfel 

la cât de pătrunși suntem de propria aură 

ne-am pregăti osanalele 

sub toate formele posibile 

ca să fim siguri că la noi se referă