de-ar mai fi...

de-ar fi sa-mi spui doua cuvinte
intregi precum asfaltul ce-nconjoara urbea
sau reci cazute-n caldaram
pe seara
as sta sa te ascult doua secunde
intre
pletele unei salcii lafaite pe trotuare
si pasii adanciti spre un inainte sters

dementa circula in sensuri deslusite
giratorii
ne stergem mucii pe furis si-n coate
coastele le indepartam subtil
apartenenta noastra mica-n cartier
ne mijloceste existenta
intre barfa seaca
si visul cu miros de patrunjel

de-ar fi sa ma asculti doua cuvinte
ti-as spune lucruri pe care le gandeam de ieri
cand
pamantul neimplinit de joaca unor doi copii
ne ascundea tot la vedere
impaturiti in plansul cerului golit
pe pielea sufocata de privirea noastra
ce se pierdea prin stele