Am să mă intorc pentru o clipă
din rătăciri şi-oi   înălţa zmee prin ploi
am să fac un pas...si înca unul
înapoi

Din frasinul vechi crestat între zboruri
toiagul ce-mi poartă calea am făcut
n-am vreme să caut trecutul pe care
de mult l-am pierdut

Am să m-adorm cu tâmplele-mi obosite
pe calendare înramate sticluite
pe sfinţi şi pe icoane
primenite

O să mă leapăd de cruste nituite
pe degete încheieturi vertebre
sub lumânări o să-mi tremure aduceri aminte
funebre

Dospirea pâinii  umple copaia
din vatra bunicii ce spuza frământa
mă cheamă  mă strigă şi-n clipa din urmă
îmi cânta

Petrecerea să-nceapă pe mirişti uitate
în cântec de fluier voi să petrec
zmeul prin ploi să se înalţe
nevăzut să plec