petale de gheață

de la o vreme

când ziua atinge noaptea
se-aude un geamăt stins
un trosnet

precum gheața ce-și frânge tăcerea în adâncul lacului

dar la suprafață răsuflă blând

ca o șoaptă
să nu tulbure somnul păsărilor 

prinse-ntr-o amorțire lăuntrică

de la o vreme

când ziua se desparte de noapte

cad cioburi pe sub fereastră 

se topesc la soare

răsărind petale

una roșie 

ca un zâmbet rămas în urma unui sărut

una albă 

ca o sclipire ce-aprinde în ochi dorința