mi-e greu să mă iau la trântă cu el
mai ales când atâția îi țin partea
nesfârșindu-l
scroll după scroll
îi numărăm pulsul la fel
zi după zi
săptămână după săptămână
lună după lună
iar acum, în miez de noapte,
încă un an se duce
și tot mai mult rămâne în urmă
e tânăr veacul, încă tânăr
și ninge-n palma lui cu noi
fulgi prinși în dansul vieții
pe cântecul morții
încet, încet ne topim
pornind spre orașul celor tăcuți
sub țurțurii de ceară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu