cât ține toamna parfumul vieții-n rouă
cu străluciri cuprinse-n carpene culori
și-ntrezăriri de aur și-albastru printre nori
îmi mai doresc să prind măcar o viață, două
uitat-am de acum și acrul și amarul
și toate-s dulci și toate-s prin răchite
iar seara languroasă e plină de ispite
cu roșu-n buze sărutând paharul
noi suntem iarăși zburători
și dezbrăcați de orice vină
în toamna care nu o să mai vină
cu ale sale vrăji prinse-n fiori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu