zemoase
cad fructele
de pe rochia văluroasă
peste versuri moi
prin pagini
arămii
greu e
tot mai greu
să le pui la loc
aromele se prind
în neuitare nerostită
sensurile răzbesc
precum seva prin scoarță, timidă
sub frunze
pielea tremurândă
privind la tine
îmi doresc
să gust,
încă un gust
din toamna cea căzândă
peste noi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu