durerea desprinderii de viață
se naște ca un țipăt mut
într-o lacrimă cu rost ascuns
un gând rătăcește
spre toate ce-au fost, spre ce-ai avut
și pare că-s duse nicăieri
durerea desprinderii de viață
poartă culoarea morții care se adună
pe frunza ce-a gustat din brumă
iar vântul, car mortuar, o ridică
spre somnul pădurii,
spre partea pierdută în clipă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu