arșiță

în flăcări o roată

pe cerul ce astăzi e vatră

aruncă pe toate cu ură

pufnind 

uscate flăcări pe gură

pomul se uscă

frunza îi moare

iar râul pietrind 

înghite izvoare

sub plaga dogoare

pământul plesneşte

de-a lungul pe drum

ascunși în ţărână 

şuieră moale 

şerpii de scrum