de vorbă la priveghi

vorbelor voastre 

printre stropii de ploaie
rotindu-se ca un stol de grauri
ce-ar gusta fructul 
când eu mă lepăd de miez
să le potolesc pofta nu pot

vorbele voastre 

printre stropii de ploaie 
mi se prind aripi și mă înalță
devin șoapte 

și nu le mai deslușesc
când din mine plouă spre sus

tăinuire

am găsit un fir din geana ta

trist și tăcut părea

şi se ascundea

printre cutele din aşternut 

aşa părea

că se-ascundea 

 

l-am luat 
ca pe un fulg de păpădie
și l-am băgat la piept 

pe sub cămașă

chiar la piept
punându-mi o dorință

despre care doar el să știe

că-i una... pătimaşă

atât de pătimaşă 

prospeţime

părul tău 

curat ca şi tine 

aduce în mine un răsărit

fiecare șuviță-i o aripă scurtă 

tăiată-n lumină

care se joacă 

pe linia perfectă a gâtului tău 

iar câte un fir rebel

ne salută de rămas-bun 

 

nici nu mai așteptăm cuvintele 

să ne tremure pe buze

în tăcere

ne spunem o poveste nouă 

proaspătă 

ca o zi de primăvară

arșiță

în flăcări o roată

pe cerul ce astăzi e vatră

aruncă pe toate cu ură

pufnind 

uscate flăcări pe gură

pomul se uscă

frunza îi moare

iar râul pietrind 

înghite izvoare

sub plaga dogoare

pământul plesneşte

de-a lungul pe drum

ascunși în ţărână 

şuieră moale 

şerpii de scrum 

120 via 180 sau cum reuşeşte cucul să cânte cu-cu!

atât de perfectă este coaja de nucă! 

doar un potlogar o va înveli în staniol 

orbii aplaudă, surzii fredonează... 

şi unii, şi ceilalţi, simt în aer mirosul prafului de puşcă

 

mişelie este atunci când 

relația dintre poet și poezia sa nu se rezumă doar la cei doi 

ea, poezia autentică, nu suportă menage a trois

 

ăştia care dizolvă poeziile autorilor consacraţi, 

oferindu-le ca pe ceva original, 

nu sunt altceva decât agenţi comerciali care lucrează pentru industria gonflabilului

 

cea mai afectată industrie (de către IA) este aceea unde contrafacerea este ingredientul de bază în procesul de producţie, iar prima şi cea mai utilizată secţiune în care se foloseşte IA este aceea a opiniilor, sugestiilor şi/sau reclamaţiilor

 

putem concluziona că linguşitorul are limba aspră şi poartă în sine viclenia,

şi-a învăţat de la cuc despre fratricid, 

dar să nu uităm că toţi avem loc sub cerul cu-n soare...

culori

culoarea paiului 

dragostea înfăptuită pe miriște

culoarea cerului 
cuvântul șoptit odihnind iubirea

și-atâtea alte culori 

visate-s azi în alb și negru

deja vu din strachina de pământ gustat cu lingura de lemn

ce întâmplare 

să te afli aici, tu, iar copil, 

același ca și atunci

să mai simți cum suflă vântul pe deal, 

în arșița verii, la umbră, dezgolit de tine, 

lăsând doar sinele să se pătrundă cu întregul 

asemenea toate, 

atunci ca și acum 

 

ori când ești atunci? 

ori când ești acum?

să fi fost acum încă de pe atunci 

sau acum este atunci?

 

ce rost au atâtea întrebări 

câtă vreme tu ştii că 

de va sufla vântul pe deal și încă îl vei mai afla 

un început nu este, nici un sfârșit, 

iar fără-de-sfârșitul te va cuprinde

împreunându-se cu a ta trezire

acum ca şi atunci 

mustind

așa cum vița-de-vie pornită-i 

să-mbrățișeze sudul
de-i pusă cumsecade pe sârmă
altfel cocârjită
la fel omul 

deschide brațele către lumină
și-ngână rugăciuni 

la vremea apusului 
sperând 

un nou răsărit

ne vom întoarce pe drumul de țărână

șchiopătând la pas

zburând prin gând

și-om mai gusta  

din umbra de sub frunza vie

sorbind 

aromele purtate-n vânt

departe-mi ești copilărie

acum

când eu zâmbesc visând

gustul tău 

de strugure în pârg