târziu, târziu
ai înțeles de ce plângea salcia:
se ruga timpului să stea pe loc
și timpului i se făcea milă,
se oprea,
măcar atât cât îmbrățișarea să
rămână în celulele tale
o veșnicie
azi
o tragi de plete,
o îmbrățișezi,
o implori,
o lovești
să plângă timpului
să facă un pas înapoi
ea plânge,
plânge cum o făcea
și-apoi
se scutură de amintiri
te văd, spui
te văd, asculți
te țin în brațe, simți
închizi ochii și sunteți
doi
urma pașilor să o ascunzi
nu poți
pe sub frunze sunt lacrimi
sub lacrimi doar frunze
pat moale pentru
clipe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu