lemn

copacul poate putrezi
se așează pe frunze umede și doarme
somn în care se mai visează o dată 
pădure
până când aceasta îl soarbe 

încet

copacul poate să atârne de cer 
secole 
cât să învețe toate zborurile
în frunze se înalță
în frunze coboară precum păsările 
se joacă
prin vânt

copacul poate fie pus pe foc 
se împreunează cu grâul dospit în
pântecul cuptorului își lasă o urmă
și un cântec mocnit
flacără sau jar martorul 
iubirii

copacul se lasă alintat în palme 
de meșter 
să-l prindă ceas pe un perete 
nemuritor să măsoare
eternitatea

icoană cruce căluț lingură vioară fluier barcă scară…
poate fi multe un copac

dar copacul sfârtecat
așchii
ăla e suferința