Acrostih

De ce îți lași timpul sălaș celor uitați?

E locul chipului-n țărână? Dar până când?

Mă-ntreb, privind palatele de stele

Ieri mai puțin, azi mai flămând;

Uitând despre voi, ori, poate despre noi.

Rămân uimit, în chipul meu de piatră

Gol de începuturi, de trup, ori de nevoi.