vine o vreme când te arunci fără vreo plasă de protecție și nici măcar un martor care să spună mai departe povestea ta/ mai zăbovește o clipă ca și când oglinda îți prinde chipul și-l ocolește timpului/ să ai vreme să nu rămâi dator/ fă din cădere un zbor de-o clipă/ între tine, ce-ai fost și cel care mai ești/ nu-i un sfârșit, nu-i izbitura ta, sunt privirile celor care te vor căuta/ tu spune-le și despre ei, cei pe care îi porți în tine și nu uita/ lor să le dai drumul.
vine o vreme când te arunci
fără vreo plasă de protecție
și nici măcar un martor
care să spună mai departe povestea ta.
mai zăbovește o clipă,
ca și când,
oglinda îți prinde chipul
și-l ocolește timpului,
să ai vreme să nu rămâi dator.
fă din cădere un zbor
de-o clipă
- între tine, ce-ai fost
și cel care mai ești;
nu-i un sfârșit,
nu-i izbitura ta,
sunt privirile celor care te vor căuta.
spune-le și despre ei,
cei pe care îi porți în tine și,
nu uita,
lor să le dai drumul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu