ar fi o carte
doi stropi de roua
ce-au sa ma dezbrace de sete
o vorba soptita
umed langa ureche
si o mangaiere lunga
prin parul dospind a stele
ar fi un lant
intre vertebre lacatele toate
si carti neiscalite
rasufland cuvinte
ambiguitati despletite pe umeri
si jos pamantul
intre genunchii sangerii
ar fi o scapare
acolo mainile ce ma leaga putred
aici miezul ce soarbe
arisita si vant
intre mine si eul meu stramb
abia de se vede crestetul
infundat in calimara
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu