de lut

au pus un ștreang de lut pe-o macara ruginită, teatral, să ne spânzure trădările, n-au știut să sigileze locul și niște poznași au zidit ștreangul pe trunchiul de fier, l-au făcut un templu al iertărilor

nimeni n-a fost spânzurat, nimeni n-a fost iertat, doar rugina a spoit țolul de lut care, părea cârpit

în noaptea aceea, a devenirilor arbitrare, te-am sărutat, umerii tăi au lăsat urme pe templul (pentru noi) iubirii

a doua zi s-a prăvălit totul, undeva, lângă o salcie bătrână, două bucăți de lut se țineau de mână

au pus un ștreang de lut 
pe-o macara ruginită, 
teatral, 
să ne spânzure trădările. 
n-au știut să sigileze locul și, 
niște poznași, 
au zidit ștreangul pe trunchiul de fier, 
l-au făcut un templu al iertărilor

nimeni n-a fost spânzurat, 
nimeni n-a fost iertat, 
doar rugina a spoit țolul de lut care, 
părea cârpit

în noaptea aceea, 
a devenirilor arbitrare, 
te-am sărutat, 
umerii tăi au lăsat urme 
pe templul (pentru noi) iubirii

a doua zi s-a prăvălit totul.
undeva, 
lângă o salcie bătrână, 
două bucăți de lut 
se țineau de mână