au răsărit culori pe unde ai trecut, pe unde ai pășit.
uite, casa-i o boltă de roșu aprins, așa cum erau gândurile mele prinse-n capcana șoaptelor tale.
pe jos, un verde tânăr, ca spicul de grâu proaspăt, covor de culoare născut din urma pașilor tăi.
pereții-s albaștri, tot cerul ochilor tăi s-a pus tapet, câțiva norișori albi, sărutul ce ți-l dăruiam, iar tu îmi spuneai că e semn de iubire.
ce veșnicie!
moartea dormea, aromele dragostei o ținea anesteziată, iar noi îi măream doza în fiecare zi.
tu ai ieșit pe ușă, eu priveam uimit cum răsăreau culorile. moartea se trezea și-avea o poftă nebună să ne zugrăvească casa.
au răsărit culori pe unde ai trecut,
pe unde ai pășit.
uite, casa-i o boltă de roșu aprins,
așa cum erau gândurile mele
prinse-n capcana șoaptelor tale.
pe jos, un verde tânăr,
ca spicul de grâu proaspăt,
covor de culoare născut
din urma pașilor tăi.
pereții-s albaștri,
tot cerul ochilor tăi s-a pus tapet,
câțiva norișori albi,
sărutul ce ți-l dăruiam,
iar tu îmi spuneai că e semn de iubire.
ce veșnicie!
moartea dormea,
aromele dragostei o țineau anesteziată,
iar noi îi măream doza în fiecare zi.
tu ai ieșit pe ușă,
eu priveam uimit cum răsăreau culorile.
(moartea trează
avea o poftă nebună
să ne zugrăvească casa.) l-am înlocuit pentru a elimina cacofonica din ultimul vers
moartea trează
avea o poftă nebună
să ne fie zugravul
în casă.
variantă de înlocuire a finalului:
dragostea trează
avea un chef nebun
de a ne zugrăvi casa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu