pământul acesta 
se la să întors 
cu un zâmbet larg pe față 
ca și când 
lama de fier care-l pătrunde 
este un darac 
iar el un urs 
prins în hibernare 
stă cuminte și visează iarna 
care-l acoperă cu plapuma ei albă 
pe sub care 
primește sărut timid de la căprioare 
și ritmul sacadat al inimii 
unui iepure poznaș 
de atâtea ori a privit cerul înstelat 
al nopților lungi 
că poate spune oricui l-ar asculta 
câte astre sunt 
apoi 
în vis se ivește primăvara cu firul verde 
pe care 
el și-l prinde în barbă 
și cântecul de dragoste ciripit necontenit 
iar vara-l cuprinde 
cu plete aurii și la ureche 
își poartă buchet 
de maci 
se prinde-n culori ruginii 
atunci când rodul 
i se așează mărgele pe piept 
ori brâu de must 
tulbure și aromat

pământul acesta 
mă lasă să-l alint 
astăzi 
într-un noiembrie capricios 
care se leapădă de straie de ploi, 
zăpadă, ori soare prietenos 
mă lasă pământul acesta 
să îi mângâi brazda 
cum își lasă bătrânul nepoții 
să i se joace joace prin barbă 

pământul acesta 
azi mă privește 
mâine mă va primi 
să dorm sub îmbrățișarea lui 
vreme cât va trebui 
să-mi spună poveștile toate