frauda

o sentinta a unei instante superioare este un bun reper pentru o incadrare juridica, dar incadrarea juridica nu se poate extinde inertial pe orice speta!! trebuie obligatoriu constata nu doar echivalenta formala sau similtudinea cazurilor, ci trebuie identificata identitatea substantelor! in fapt, pentru ca o sentinta sa fie extinsa altei cauze, este obilgatoriu ca acelei cauze sa i se poata transfera prin insasi elementele sale de cauzalitate, acelasi gen de elemente faptuitoare, probatorii. nu putem extinde la orice cauza sentinta care adminte o solutie fiscala pe elementul de frauda conform caruia nu se poate stabili provenienta bunului, deoarece acest gen de sentinta se bazeaza pe faptul ca realitatea a fost disimulata pe intregul circuit si ca cel mai probabil, provenienta obscura a bunurilor a avut scopul de a produce o realitate inexistenta pana la, inlcusiv, veriga finala! daca veriga finala nu este parte a unui circuit fictiv, daca veriga finala nu stia si nici nu putea sa stie  despre circuitul fraudulos din amonte, daca furnizorul verigii finale a disimulat realitatea cu scopul de a realiza beneficii exclusiv pentru sine, ci nu in complicitate cu veriga finala, atunci imposibilitatea dovedirii provenientei bunurilor nu poate fi imputata verigii finale atata vreme cat in legatura cu aceasta nu se poate proba implicarea cu stiinta intr-un circuit fraudulos.