drumul către casă ți-a fost lung
și rece…
la poarta din plumb
stă vameșul,
îți vrea întreaga poveste;
să treci de el,
n-ai cum.
te lași în genunchi,
privești, larg, cerul,
la nunta cometelor
te vezi dănțuind.
în trupul din praf
un suflet de piatră,
e tot ce-a rămas.
desaga nu-i goală,
povestea ta, toată,
uitările-s, din ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu