am văzut un eu 
cu pene largi, 
colorate strident 
care,
a ratat ușa coliviei 
la decolare.

în clipa oferită să plece 
către un tărâm 
aflat în afara zăbrelelor, 
a ales să țopăie nătâng 
și să se scarpine pe cap;
cred că îl mânca un gând.

o muscă, privindu-l, a râs. 
asta-i mai lipsea eului nătâng. 
ofensat, 
a trântit ușa coliviei
și a întors spatele, 
supărat.

în oglinda din perete 
se vedea a sa “pereche”. 
tot uitându-se la ea, 
la bufnit râsul, 
mai apoi doar i-a zâmbit. 

stă acum pe pat, gândind: 
- eu sunt eul fericit.