delir

m-ascund în unghiul mort scăpat de soare în casa de chirpici, să nu mă vază câinii de-argint scăpați liberi pe hotare/ aprind lampa, între oglinzi demoni-s cuminți/ se văd, se prind în horă; eu trec. dincolo-i tărâmul corbilor de plumb/ pe cerul de sticlă zborul lor e fum.

unde-s zilele alea când pândeam s-adoarmă tot satul, să mă prefac în umbră sub miez de soare, lipit peste uluci, săltând țărână de pe drum/ pe vale, să fug la scăldătoare și umerii negrii să-mi atârne ziua întreagă, în livada de pruni, unde-s? azi, m-au prins cu lațul durerilor de care râdeam  desculț prin mărăcini, cu fluturi și bondari zburând peste aluni

unde-i joaca de-a țurca cu lemn de corn uscat, când măsuram pământul în lung și în lat și-apoi, ne venea rândul să plutim de-asupra pământului de aur, noi, mânji de jar, scăpați de prin căpestre

m-ascund și umbra-i rece, pereții-s de pământ, icoanele de-aramă zboară în cercuri, rând pe rând dezleagă blestemele terestre

m-ascund în unghiul mort 
scăpat de soare 
în casa de chirpici, 
să nu mă vadă câinii de-argint 
lăsați liberi pe hotare. 
aprind lampa, 
între oglinzi demoni-s cuminți; 
se văd, se prind în horă…
eu trec. 
dincolo-i tărâmul corbilor de plumb,
pe cerul de sticlă 
zborul lor e fum.

unde-s zilele alea când 
pândeam s-adoarmă tot satul, 
să mă prefac în umbră 
sub miez de soare, 
lipit peste uluci, 
săltând țărână de pe drum… 
pe vale, 
să fug la scăldătoare și, 
umerii negrii să-mi atârne 
ziua întreagă, 
în livada de pruni.
unde-s? 
azi, 
m-au prins cu lațul durerilor 
de care râdeam 
desculț prin mărăcini, 
cu fluturi și bondari 
zburând peste aluni.

unde-i joaca de-a țurca 
cu lemn de corn uscat, 
când măsuram pământul 
în lung și în lat 
și-apoi, 
ne venea rândul să plutim 
de-asupra pământului de aur, 
noi, 
mânji de jar, 
scăpați de prin căpestre.

m-ascund 
și umbra-i rece, 
pereții-s de pământ, 
icoanele de-aramă zboară în cercuri, 
rând pe rând, 
dezleagă blestemele terestre.