mai ai timp
treacă prin tine
cuțite albastre
cuțite albastre
firul de iarbă
te prinde în brațe
amorul din urmă
care-au plecat
adânc pregătesc
patul de frunze
scrii o scrisoare
citești încă una
dor de cuvânt
calea lactee
rochia-ți ruptă
giulgiu primești
muguri de ceară
picură-n noapte
stea căzătoare
***
mai ai timp
cât să treacă prin tine
cuțite albastre
cuțite albastre
când cerul te-apasă
firul de iarbă
să te prindă în brațe
amorul din urmă
în rădăcini să îl prinzi
cei care-au plecat
în adânc pregătesc
patul de frunze
lavandă și tei
scrii o scrisoare
citești încă una
ți-e dor de cuvânt
să-l mai rostești
calea lactee
te-mbracă
peste rochia-ți ruptă
giulgiu se face
muguri de ceară
picură-n noapte
stea căzătoare
sapă mormânt
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu