iluzia, această umbră!
se prinde de tine ca o lipitoare
se prelinge pe zid ca o șopârlă
mimează limbile flăcărilor pe care
le simți cum trec prin tine
clocesc și eclozează
rămâne în urmă coaja sfărâmicioasă
din care se va hrăni viermele îndoielii
ieși din rând și pășești
mai deoparte
să vezi focul și peretele care
au rămas tot acolo
pe jos e semn că a năpârlit
de ea n-ai scăpat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu