timp de-ascuns

ne ascundeam împreună cu amurgul 

și cerul căuta încruntat după el 

în lipsă se folosea de o copie 

reproduceam și noi fiecare seară 

într-un joc în care înfășuram pe deget 

parte din timp într-o buclă

aveam grijă să prindem în ea 

mireasmă de piatră umedă 

dar și de lemn 

și palma de pământ 

unde respiram a verde crud 

de-o cumpănă le atârnam 

adăpost lângă fântână

să nu ne afle locul 

nici aștrii nici luna
așa țineam clipele în loc 

până când ochiul de gheață 

al unei comete 

ne descoperea ascunzătoarea 

și ni-l lua 

cu toate promisiunile 

pe care i le încredințasem

amurgule amurgule

de ce te ascunzi acuma de noi

dă-ne tu dă-ne

promisiunile-napoi