descântec

unde-n colțu-acela de unde-ai plecat 

umbre nu-s s-ascunzi 

ochii-ți sunt de jale 

unde-n lumea aceea 

în urmă ai lăsat 

crezând 

despre cele care-n rugă 

tu le-ai așezat 

rând pe rând 

pe cale

toate acolo le-ai păstrat 

unde-n fiecare 

din mister ai îngropat 

unde-n camera cea mică 

pus-ai semn să le găsești 

loc de îmbrățișare 

frigul te-a primit uimit 

unde-n cuib de frică 

se clocesc doar amintiri 

gânduri zburătoare

prețul unde-n iarmaroc 

unii-și caută să vândă 

unde-n ruptele bucăți 

din acel meleag 

potolește dorul 

care se mai dă la schimb 

care-i de pomană 

unde-n la răscruce 

se aruncă banul 

plată pentru dus 

s-ajungă 

unde-n apa de fântână 

stins e tot ce arde 

unde-n codrul primitor 

corbii se răstoarnă 

dincolo de-apus

unde-ai fost îl lasă 

tu te-ntoarce întreg