timpul

îl porți cu tine inconștient

apoi
privind în oglindă
pășești acolo unde vei crede că ai găsit
conturul unei lumi în care 
îți propui să nu ratezi esența
prinzi 
toate pletele nopților le împletești 
toți sânii goi le furi dimineților
răsăritul din mare
și urci 
și urci toți munții să faci bulgări
din norii care
îți atârnă pe umeri
chitarelor le mângâi bustul și din
focul cântecului sorbi fumul bradului
târziu
și zbori până îți trosnesc oasele
până când
un pic obosit 
doar privești
albumele
din multele poze alegi una în care 
un fotograf a reușit să-l prindă dezbrăcat
pe el
un șir relativ de numere
1, o zi a trecut de ieri până azi
2, două clipe, două zile, două anotimpuri…
18929, atâtea zile au trecut din viața ta până ai aflat data nașterii tatălui
5721, atâtea zile au trecut din viața ta până ai aflat despre 
1, ziua când ți-a murit tatăl 
dacă nu era lumina și teoria ai fi crezut că ai ratat ceva
nu-i așa?