un chip care privește depărtarea
are în sine adâncul
somnului de unde își țese visele
așa cum suveica strecoară
fiecare fir între fiecare alt fir și-o mână le
potolește culorile în carpete
din când în când
șterge gândurile ce-au ajuns
într-un colț
pământul frământat pe o grindă lipit
din respect a tăcut o rândunică
cântecul șezătoarei să-l zboare
gust de cuib
gust de urzeală
un chip care privește depărtarea
are în sine adâncul
somnului de unde își țese visele
așa cum suveica strecoară
fiecare fir între
fiecare alt fir
și-o mână le
potolește culorile
din când în când
șterge gândurile ce-au ajuns
într-un colț
pământul frământat pe o grindă lipit
din respect
o rândunică
a tăcut
cântecul șezătoarei
să-l zboare
gust de cuib
gust de urzeală
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu