copacul de plumb

uite-l 

cum se lasă într-o parte

copacul de plumb

și mă îndeamnă

să mă caţăr în el

 

îmi oferă fructe

acum am devenit 

omul cu burta de plumb

m-aș îngropa cu totul

să-mi las pământului

povara

 

aș vrea să zbor 

dar nu puteam nici când

eram ușor

în acest decor n-am cum

umbrele cad

și-un vânt vineţiu 

se izbește între funiile

unui vârtej

de plumb

firește

atât de aproape e cerul

copacule de plumb

peste lumea întreagă

apasă cu ploi

care străpung tot 

ce le iese în cale

în urmă tăcerea...

 

***

uite-l 

cum se înclină

copacul de plumb

îndemnând

să mă caţăr pe el

 

aş vrea să zbor

dar fructele sale

mi-au transformat

carnea în plumb

 

m-aș îngropa

să-mi ia pământul

povara

 

vântul izbește

cu vârtejuri de plumb

aproape e cerul

peste lume atârnă

ploile străpung

tot ce le iese în cale

sub umbre de plumb

tăcerea apasă