când universul ridică pleoapa
mijind sub unduiri discrete
de galben-roşu
privirea lui
de galben-roşu
privirea lui
atât de uimitoare
îşi mai arat-o dată
îşi mai arat-o dată
nedumerirea
de-a mă regăsi
de-a mă regăsi
frumos şi treaz
întâmpinându-l iar
neprefăcut
cu zâmbet larg
şi-o mângâiere pe obraz
întâmpinându-l iar
neprefăcut
cu zâmbet larg
şi-o mângâiere pe obraz
eşti soarele dintâi
şi ultimul de azi
eşti soarele dintâi
cu zâmbet cald
şi bun
şi ultimul de azi
eşti soarele dintâi
cu zâmbet cald
şi bun
te-oi mângâia
doar dacă-mi eşti
şi cald
doar dacă-mi eşti
şi cald
şi bun
şi nu mă arzi
şi nu mă arzi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu