prin țărână scăldam tălpile, prin soare pletele
numai umbra nucului avea voie să-mi mângâie trupul,
ea, și o buburuză
atunci au intrat în mine alte iele,
s-au fugărit între ele,
s-au alungat între ele, au rămas cele
știau, peste timp vor fi alungate de
altă eclipsă intră perfect între doi nori îmbrățișați se
dragostea îmi cântam buburuzei încotro
răsare ca într-un joc soarele pitit după
n-au uitat să ne trimită dragostea lor
pe pământ cei doi nori au prins peste nuc ploi, în ploi
al cui ești?
cumva și iubirea dintre tălpile crude și
drumul ud au topit liniștea
atât de prima și ultima,
până și ielele au ațipit sub umbra geloasă
stropilor le iubeam atingerea și
scrisorile veneau din
unde o buburuză se ascunsese în buzunarul tău
în pletele mele fecundau alți nori
al cui ești?
al cui voi fi, i-am răspuns.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu