petale de gheață

de la o vreme

când ziua atinge noaptea
se-aude un geamăt stins
un trosnet

precum gheața ce-și frânge tăcerea în adâncul lacului

dar la suprafață răsuflă blând

în șoaptă
să nu tulbure somnul păsărilor 

prinse-ntr-o amorțire lăuntrică

de la o vreme

când ziua se desparte de noapte

cad cioburi pe sub fereastră 

se topesc la soare

răsărind petale

una roșie 

un zâmbet rămas în urma unui sărut

una albă 

o sclipire ce-aprinde în ochi dorința